Bine de știut — Adulți

• Numită în mod curent ”detartraj”.
• La 30 de minute de la orice masă se depune pe dinți placa bacteriană (o depunere alb-gălbuie, ca o pelicula/mâzga).
• Dacă placa bacteriană nu este îndepartată în 24 ore prin periaj, ea se transformă în tartru.
• Igienizarea presupune îndepărtarea tartrului și a colorațiilor de pe dinți și de pe gingii.
• În apariția ei sunt implicați factori determinați și factori favorizanți

Știați că:

1. 1.Placă bacteriană este factorul determinant în apariția bolii parodontale?
2. 2.Tartrul maschează cariile dentare?
3. 3.Prezența tartrului cauzează inflamația gingiei (gingivita)?
4. 4.Gingivita în fazele incipiente este reversibilă?
5. 5.Gingivita se însoțește de mirosul gurii (halena fetidă)?

O igienizare profesională corectă și completă presupune conștientizarea pacientului asupra următoarelor aspecte:

• Factorilor determinanți și favorizanți în aparația bolii parodontale.
• Importanța acestor factori în viața de zi cu zi.
• Importanța igienei orale corecte cu produse adecvate situației clinice a pacientului.
• Igienizarilor și controalelor periodice (la 3-6 luni).
• Etapelor necesare unei igienizări profesionale ”ca la carte”.

Igienizarea profesională propriu-zisă presupune, pe lângă instructajul pacientului și:

• Detartaj cu ultrasunete
• Bandă abrazivă interdentară
• Air flow supra – și subgingival
• După caz utilizarea laserului pentru decontaminarea pungilor paradontale
• Periajul profesional cu o pastă cu fluor
• Aplicare pastă reminalizantă
• Aplicare gel cu clorhexidină după caz.

• În apariția ei sunt implicați factori determinați și factori favorizanți
• Factor determinat – UNIC – placa bacteriană
• Factori favorizanți:
  • –cariile dentare
  • –tratamente incorecte
  • –tartru
  • –molarii de minte în malpoziții
  • –incongruențe dento-alveolare
  • –fumatul
  • –cafeaua
  • –factorii genetici

Știați că:

1. 1.Se mai numește și “boala dinților frumoși”?
2. 2.Afectează în mod special persoanele tinere (>30ani)?
3. 3.Dinții devin mobili și se pierd fără a avea vreo carie?
4. 4.De fapt se îmbolnăvește sistemul de suport al dintelui (sistemul periodontal)?
5. 5.Este de fapt o boală cauzată de bacterii?

• Extrem de rară la copii.
• Are o frecvența crescută la adulți.
• În cavitatea orală există în mod curent bacterii.
• Doar anumite bacterii sunt răspunzătoare de producerea bolii parodontale (Test PET-test calitativ și cantitativ pentru identificarea tipurilor de bacterii prezente, a cantității în care sunt prezente și antibiograma/schema de tratament medicamentos).
• Un tratament bine condus presupune:
  • –Examene radiologice (OPG,CT)
  • –Identificarea bacteriilor existente în cavitatea orală (analiza vine și cu antibiograma)
  • –Igienizarea profesională primară (EMS, Starjet, Vector Paro)
  • –Igienizarea profesională periodică
  • –Paradontograma (clasic, electronic-Florida Probe)
  • –Laserterapie țintită (diferite lungimi de undă)
  • –Monitorizare periodică (3 luni)
  • –Îndepărtarea factorilor determinanți (prin igienizarea și periajul zilnic) și a celor favorizanți.

Știați că:

1. 1.Debutează cu gingivită care, fiind un stadiu incipient, e complet reversibilă?
2. 2.Crește riscul de cancer la nivelul capului și gâtului (AAOSH)?
3. 3.Bacteriile din gura pacientului călătoresc către alte organe prin intermediul sângelui (AAOSH)?
4. 4.Diabetul și sângerările gingivale cresc riscul de moarte prematură cu până la 70% (AAOSH)?
5. 5.93% din oamenii cu boală parodontală prezintă risc de diabet (AAOSH)?
6. 6.Oamenii care suferă de boală paradontală prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta afecțiuni cardio-vasculare și de 3 ori mai mare de accident vascular cerebral (Mayo clinic)?
7. 7.Gravidele cu boală paradontală prezintă un risc de 1 la 7 de a naște copii prematuri (AAOSH)?
8. 8.Crește cu 62% riscul de cancer pancreatic și renal (Harvard)?
9. 9.Pierderea dinților și boala paradontala cresc riscul apariției bolii Alzheimer (Mayo Clinic)?
10. 10.Există o legătură puternică între boala paradontala și artita reumatoidă (American Academy of Family Phisicians)?
11. 11.Peste 85% dintre adulți au boală paradontală (AAOSH – American Academy for Oral Systemic Health)?
12. 12.Gura „comunică” cu corpul și corpul „comunică” cu gura!

• Obicei dăunator pentru structurile cavității orale, dar și pentru celelalte aparate și sisteme.
• Are ca rezultat depunerea de colorații brun-maronii pe suprafața dinților care ușurează și accentuează acumularea de placă bacteriană.
• Este factor predispozant în apariția bolii parodontale.
• Scade cu 10% durata de viață a lucrărilor dentare (obturații, coroane, punți, implanturi...)
• La fumători structurile orale sunt subțiri, friabile.
• Vindecarea după intervenții chirurgicale la nivel oral este mai redusă.
• Bărbații sunt mai predispuși la apariția cancerului oral și în special al cancerulu de buză (fumătoriii de trabuc).
• Este de obicei însoțit și de cafea, care este un alt factor favorizant în apariția bolii parodontale și în acumularea accentuată de placă bacteriană.

• Băutură de culoare neagră controversată din punct de vedere al aportului privind afectarea sau nu a sănătății organismului.
• Datorită gustului și mirosului, dar și a proprietăților energizante este utilizată pretudindeni.
• Nu zic să nu mai beți cafea ci să o beți cu cap: când v-ați decis că aveți nevoie de o cafea, este important să vă satisfaceți această nevoie cu o limită de timp (15-max 20 min). Fiecare gură de cafea (apropo, niciodată fierbinte) este bine să fie însoțită de 1-2 guri de apă la temperatura camerei (niciodata rece sau cu gheață). La final vă clătiți bine gura cu apă de câteva ori și eventual serviți o gumă de mestecat fără zahăr.
• Este cel mai nociv pentru dinți să beți câte o gură de cafea (indulcită sau nu) pe o perioadă lungă de timp (cana ținută pe birou și sorbit din ea). In acest fel carioactivitatea crește exponențial.